Alvérbius locativus

En tiempu vos endirgué un artículu sobri cúmu s'endica el espáciu pol mé las prepusicionis en estremeñu. Agora, acontinandu una mihina esa custión i siguiendu el anteriol endirgui, é hechu una lista colos prencipalis alvérbius i locucionis alverbialis locativas. Hechandu manu los alvérbius mas frecuentis, é compuestu una lista crasificá sigún el matís de mobición qu'el alvérbiu incluiga, ya qu'en estremeñu es posibri la criación de hormas aglutinás alverbialis escapás d'aseñalal una rica cantiá de prehisionis qu'en castellanu es emposibri.
La crasificación se sostriba en estau enhiestativu (valia "en"), mobición "a", mobición "de", mobición "pol" i mobición "pa" u endetelminación. Nu estanti el estremeñu premiti tamién la mestura entri estus valoris, huendu es capás de crial frasis cumu Anda pa ponfrenti u Vinu e parriba. Enclusu locucionis cumu de patrás posein senificau própiu (antañu).
Eno tocanti a la custión la criación alverbial, el estremeñu es una las luengas ondi mas matidis senificativus s'arcanza. Pol sabulugal, una oración cumu T'aspera pa ponfrenti el comélciu aseñala que el suhetu s'enhalla n'argún puntu endetelminau "pa", aprosimaenti "po-" del "frenti" el eifíciu, peru que sin embalgu posei valol enhiestativu "-n-": pa-po-n-frenti. Una frasi cumu esta en otras luengas romancis prehisarien largas perífrasis. En castellanu, pol sabulugal, sedrie argu asina: Te espera en algún punto aproximado al frente del comercio.

Otra caraiterísticas los alvérbius de lugal en estremeñu es la posibiliá d'alcibil hormas apreciativas escapás de prehisal el valol el alvérbiu. Lo mesmu qu'aconteci nel español americanu ondi es frecuenti el usiu de -ita pa los alvérbius (ahora/ahorita), el estremeñu goda dun mayol repertóriu de sufihus apreciativus que moifican el alvérbiu: -itu, -ina, -inu, -ota, -oti. Enclusu con angunus alvérbius es posibri la gradación tipu mihina: celca-celquina-celquinina-celquirrinina. Pal chascu e "largu", se chamba la parabra: lehoti(s)-largu-lehinu i nu *larguinu ni *largoti.
Esta séri de sufihus, en combinación con moificaoris cumu "mu" u "una mihina" premitin huegal con hormas sincréticas u compuestas: una mihina largu = lehinu/una mihina lehoti(s)=largu.
Amás, ai qu'idil que los sufihus nu tiein la mesma senificáncia sigún el alvérbiu: -ina en aquina tiei el senificau de "aquí mesmu", mentris que en arribina tiei el senificau de "hustaenti arriba, pocu arriba", opusiéndusi asina a arribota. Tamién ai qu'idil que ciertus alvérbiu nu premitin sufihación: nu es posibri idil *enfrentinu sinu mas enfrenti.

Estau en
aquí.
Aquí.
aí. Ahí.
allí. Allí.
aquina. Aquí mismo.
aina. Ahí mismo
allina. Allí mismo
ondi. Donde.
andi. Donde.
ondiquiá. Dondequiera.
andiquiá. Dondequiera.
largu. Lejos.
lehoti(s). Muy lejos.
lehinu. Poco lejos.
celca. Cerca.
celquina. Muy cerca.
en mé de. En medio de.
entremeyu. En medio.
entremeyas. En medio.
(en)frenti. Enfrente.
drentu. Dentro.
endrentu. Adentro.
alantri. Delante.
alantroti. Muy lejos.
alantrinu. Un poco delante.
(al)atrás. Atrás.
atrasinu. Un poco detrás.
huera. Fuera.
en vera. Al lado.
al lau. Al lado.
al lainu. Justamente al lado.
en metá. En medio.
arriba. Arriba.
arribina. Poco arriba.
arribota. Muy arriba.
embahu. Abajo.


Mobición a
aquí.
A aquí.
acá. Acá.
aí. A ahí.
allí. A allí.
allá. Allá.
acullá. Acullá.
aquina. A aquí mismo.
aina. A ahí mismo
allina. A allí mismo
andi. Adonde.
andiquiá. Adondequiera.
a lo largu. A lo lejos.
an mé de. A en medio de.
antremeyu. A en medio.
anfrenti. Al frente.
adrentu. Dentro.
alantri. Adelante.
alantroti. A lo muy lejos.
alantrinu. Justamente adelante.
(al)atrás. Hacia atrás.
atrasinu. Poco hacia atrás.
ahuera. Afuera.
an vera. Hacia el lado.
al lau. Hacia el lado.
al lainu. Justamente hacia el lado.
an metá. A en medio.
arriba. Hacia arriba.
arribina. Poco hacia arriba.
arribota. Muy hacia arriba.
abahu. Abajo.
abahota/abahoti. Muy abajo.

Mobición de
daquí. De aquí.
dacá. De acá.
daí. De ahí.
dallí. De allí.
dallá. De allá.
daquina. De aquí mismo.
daina. De ahí mismo
dallina. De allí mismo
dondi. De donde.
dandi. De donde.
dondiquiá. De dondequiera.
dandiquiá. De dondequiera.
de largu. De lejos.
de lehoti(s). De muy lejos.
den mé de. de medio de.
dentremeyu. De en medio.
de(n)frenti. De frente.
de drentu. De dentro.
dendrentu. De adentro.
datrás. De atrás.
datrasinu. De justamente atrás.
dehuera. De fuera.
dal lau. De al lado.
dal lainu. De justamente al lado.
den metá. De en medio.
darriba. De arriba.
darribina. De un poco arriba.
darribota. De muy arriba.
de(m)bahu. Desde abajo.
dabahoti/dabahota. De muy abajo.

Mobición pol
pol aquí. Por aquí.
pol acá. Por acá.
pol aí. Por ahí.
pol allí. Por allí.
pol allá. Por allá.
pol aquina. Por aquí mismo.
pol aina. Por ahí mismo
pol allina. Por allí mismo
pondi. Por donde.
pondiquiá. Por dondequiera.
pol mé de. Por medio de.
pontremeyu. Por en medio.
ponfrenti. Por enfrente.
pol drentu. Por dentro.
pol alantri. Por delante.
pol atrás. Por atrás.
pohuera. Por fuera.
pol arriba. Por arriba.
pol arribina. Por un poco arriba.
pol arribota. Por muy arriba.
pombahu. Por debajo.

Mobición pa
paquí
. Hacia aquí.
pacá. Hacia acá.
paí. Fuera de aquí.
pallí. Hacia allí.
pallá. Hacia allá.
pandi. Hacia donde.
pandiquiá. Hacia dondequiera.
pa largu. Hacia lo lejano.
pan mé de. Hacia el medio de.
pantremeyu. Hacia el medio.
panfrenti. Hacia el frente.
padrentu. Hacia dentro.
pandrentu. Hacia adentro.
palantri. Hacia adelante.
palantroti. Hacia lo muy lejano.
patrás. Hacia atrás.
pahuera. Hacia afuera.
pan vera. Sobre el lado.
pal lau. Sobre el lado.
pan metá. Hacia el medio.
parriba. Hacia arriba.
parribina. Hacia un poco arriba.
parribota. Hacia muy arriba.
pambahu. Hacia abajo.

Comentarios

Entradas populares de este blog

El conventu de san Marcus en Marchagás

Estremaúra, cotu de caça

ESTREMEÑU: LA IDIOMA ATARUGÁ